e vorba de ..cândva !
Atunci când s.a născut iubirea
și el și ea
erau absenți
Curgeau secundele prin
arșițele verii
cernute parcă printr.o plasă a nerăbdării
curgeau și iernile cu plănsul lor prin streșini
ținând isonul
toamnelor cu lacrimi prelinse de
prin ploi
erau uimiți pe.acolo amândoi
Veneau,plecau zâmbind săgeți spre ei
ocheade aruncate peste timp
și.n ritm plăcut simțiri în doi
se nfiripau plăpând
fărâma unui vis în pumnul
ei micuț și strâns
prindea contur,făcându.i inima să bată
cu mult mai mult,
cu mult mai tare ,ieșind din obicei..
curgeau secundele a neintors și anii peste ei
și râsul li s.a stins în zbateri
a neștiut ,
a neputință…
Atunci când s.a născut iubirea lor
erau prezenți și.absenți la fel…
pierduseră pe drumul veșniciei
același dor mistuitor…
Tot ce există în univers este supus timpului acest hain devorator de orice. Și chiar dacă totul s-a născut din forța universală a iubirii, și poate că așa va fi până la sfârșitul timpului la scară universală, noi, cei cu sufletele pline de iubire….și atunci când suntem prezenți, chiar și când suntem absenți sau neatenți, putem avea tăria de a păstra viu focul și dorul mistuitor până la sfârșit pe drumul veșniciei. Dincolo de zbateri, dincolo de circumstanțe și neputințe, cine are în sine iubirea și tânjește mereu la jumătatea pe care o merită, nu o poate pierde în ciuda timpului necruțător.
RăspundețiȘtergereJumatate.. http://youtu.be/7MDyyYXlxCE